TL;DR: Buget firmă mică pe 2027, pentru firme cu 1-10 angajați: un tabel pe 12 săptămâni îți arată ce bani intră sigur și ce plăți nu poți amâna. Fără el afli abia în ziua salariilor că facturile emise n-au fost încasate. La Keez, rapoartele de cash flow și de sume neîncasate sunt incluse în abonament, iar expertul tău contabil îți răspunde în Connect.
Ai emis în septembrie facturi de 60.000 lei, iar în contabilitate luna arată bine. Pe 25 octombrie ai de plătit salarii și taxe. În cont sunt 18.000 lei, pentru că doi clienți întârzie.
Profitul din contabilitate nu plătește salariile și furnizorii. Încasările plătesc toate acestea.
Un buget simplu îți arată cu o lună înainte săptămâna în care banii nu ajung, cât încă mai poți face ceva. Prima regulă e să ai un plan, iar azi îl schițezi într-o oră cu extrasele de cont din ultimele trei luni.
1. Buget firmă mică: tabelul pe 12 săptămâni
Deschide un Excel sau un Google Sheet sau lucrează cu un AI și împarte următoarele trei luni pe săptămâni. Pentru fiecare săptămână notezi doar două lucruri:
- Ce bani intră sigur. Treci data la care estimezi realist că plătește clientul, nu scadența din contract. Uită-te în extrasele de cont când a plătit fiecare client, de fapt, în ultimele trei luni.
- Ce plăți nu poți amâna. Salarii, chirie, furnizori, taxe.
Dacă o săptămână iese pe minus, o vezi din timp. Suni clientul care întârzie, negociezi cu un furnizor o plată mai târzie sau amâni o achiziție. Actualizezi tabelul o dată pe săptămână, în aceeași zi.
Asistentul AI face tabelul în câteva clipe. Îi poți scrie, de exemplu:
Am o firmă cu patru angajați. Îți dau încasările și plățile din ultimele trei luni, pe categorii. Fă-mi un buget firmă mică pe 12 săptămâni, cu banii care intră și plățile obligatorii, și arată-mi săptămânile pe minus.
Lucrezi cu sume și categorii. Atenție: numele clienților și datele personale ale angajaților nu au ce căuta în chatul cu AI-ul.
2. Buget firmă mică: rezerva pentru lunile slabe
Pune deoparte, treptat, bani care să acopere cheltuielile fixe obligatorii pe trei până la șase luni: salarii, chirie, utilități, taxe de bază.
Un exemplu: dacă firma are cheltuieli fixe de 25.000 lei pe lună, rezerva țintă e între 75.000 și 150.000 lei. Nu o aduni într-o lună. O construiești din fiecare încasare mai mare, într-un cont de economii al firmei, separat de contul curent.
Rezerva e plasa de siguranță dacă vânzările scad brusc sau dacă un client mare nu plătește.
3. Creditul: doar pentru ce se plătește singur
Banii împrumutați costă. La băncile comerciale, dobânda la un credit în lei pentru o firmă mică are două părți. Prima e ROBOR la 3 luni, dobânda la care se împrumută băncile între ele (6,08% pe an la 16 octombrie 2026). A doua e marja băncii.
Cu o marjă de 2-5 puncte procentuale, dobânda ajunge la 8-11% pe an. La 100.000 lei împrumutați, înseamnă între 8.000 și 11.000 lei pe an doar dobânda, fără comisioane. Iar rata o plătești și în lunile slabe.
Ia credit doar pentru echipamente sau investiții care aduc direct venituri și din care se plătește rata. Un utilaj care îți dublează producția se plătește singur. Un credit luat ca să acoperi salariile dintr-o lună proastă nu se plătește singur: peste un an ai aceeași lună proastă, plus rata.
Când ceri o finanțare, banca se uită dacă firma produce bani din activitate, nu doar la garanția imobiliară. Cu tabelul pe 12 săptămâni și cu rapoartele la zi, arăți asta pe cifre.
4. Prețurile: inflația, reducerile și timpul tău
Trece în contractele lungi o clauză de actualizare a prețului. Prețul se modifică dacă cresc semnificativ costurile sau inflația, măsurată după indicele prețurilor de consum (IPC) publicat de INS. Fără clauză, un contract pe doi ani semnat azi îl execuți în 2028 la prețurile din 2026.
Nu da reduceri fără să calculezi ce îți rămâne. O reducere de 10% dată ușor îți poate tăia mai mult de jumătate din profitul pe comanda respectivă. Să zicem că o comandă e de 10.000 lei, iar după toate costurile îți rămân 1.500 lei. Clientul cere 10% reducere și accepți. Pierzi 1.000 lei, iar profitul scade la 500 lei. Faci aceeași muncă pentru o treime din bani.
Pune în preț timpul real. Pe lângă materiale, intră orele de lucru, drumurile, telefoanele, reviziile și timpul pierdut cu acel proiect.
5. Clientul care te costă cel mai mult
Cel mai scump client e cel care cere cel mai mare discount, modifică cerința la nesfârșit, sună non-stop și plătește cu întârziere. Consumă energia echipei și aduce pierderi reale.
Două lucruri de încercat, în ordinea asta:
- Facturezi separat orice serviciu suplimentar sau urgență.
- Dacă refuză plata separată, îi crești prețul de bază. Dacă acceptă noul preț, munca e plătită corect. Dacă pleacă, ai timp pentru clienții care plătesc la timp.
6. Încasarea: avans, 30 de zile și telefonul din a treia zi
Cere avans. Pentru comenzi noi sau proiecte personalizate, cere 30-50% înainte să începi munca.
Pune scadență de maximum 30 de zile pe factură. Fiecare zi de întârziere e un împrumut pe care îl dai clientului. Legea îți permite să ceri dobândă pentru el.
Un exemplu: dacă accepți o scadență de 60 de zile, iar clientul mai întârzie o lună, încasezi banii la trei luni după ce ai emis factura. Nu deveni banca gratuită a clienților tăi.
La trei zile după scadență, trimite un mesaj sau sună. Nu aștepta sfârșitul lunii.
Dacă clientul tot nu plătește, legea te protejează. Când în contract nu e trecut un termen de plată, factura e scadentă la 30 de zile de la primire. Din ziua de după scadență curge dobânda penalizatoare, adică penalitatea pe care legea o prevede pentru întârziere, chiar dacă nu ai trecut-o în contract.
Nivelul ei e dobânda de referință a BNR, adică dobânda de politică monetară (6,50% pe an în octombrie 2026), plus 8 puncte procentuale: 14,5% pe an. La o factură de 10.000 lei plătită cu 60 de zile întârziere, înseamnă aproximativ 240 lei.
Când clientul e o firmă sau o instituție publică și plătește o factură cu întârziere, legea, care preia o regulă europeană, îți dă dreptul să îi ceri 40 de euro, în lei la cursul din ziua plății, ca despăgubire minimă pentru costurile de recuperare. Suma vine pe lângă dobânda penalizatoare.
7. Marketingul: un procent fix și o regulă de oprire
Pune deoparte între 5% și 10% din încasări pentru promovare constantă. La încasări de 40.000 lei pe lună, bugetul de marketing e între 2.000 și 4.000 lei.
Regula de rentabilitate: pentru fiecare leu cheltuit pe reclamă sau vânzări, un client nou trebuie să îți aducă înapoi, în timp, cel puțin 3 lei profit din comenzile lui, adică ce rămâne după costurile acelor comenzi. Dacă reclama aduce click-uri, dar nu aduce vânzări, o oprești.
Păstrează clienții pe care îi ai. Un client mulțumit cumpără din nou fără să mai plătești reclama care l-a adus prima dată.
Pe lângă cele șapte reguli: un abonament AI, nu un proiect scump
Nu investi mii de euro în softuri speciale de AI. Un abonament de bază la un asistent AI costă în jur de 20 de dolari pe lună.
Îl folosești la:
- oferte comerciale și emailuri către clienți;
- idei postări de promovare și texte pentru site;
- rezumate de documente lungi sau de proceduri.
Dacă economisești patru-cinci ore pe săptămână de muncă administrativă, abonamentul s-a plătit de câteva ori.
Buget firmă mică, pe cont propriu și cu Keez
Pe cont propriu. Aduni extrasele din fiecare bancă, copiezi facturile într-un Excel și cauți ce taxe ai de plătit și când. Tabelul e la zi atât cât ai timp să îl ții la zi.
Cu Keez. Extrasele din conturile tale ajung în contabilitate în fiecare zi, iar plățile se leagă singure de facturile emise sau primite. Rapoartele de profit și pierdere, cash flow și analiza sumelor neîncasate sunt incluse în abonament. Raportul Datorii la stat îți arată ce are firma de plătit la stat, fiecare taxă cu suma, contul și termenul de plată, adică exact coloana de taxe din tabelul tău.
Datele financiare sunt ale tale. Le pui oricând în fața unei bănci, fără să aștepți să ți le scoată cineva. Dacă nu înțelegi o cifră din tabel, îl întrebi pe expertul tău contabil în Connect, chatul din aplicația Keez, cu canale separate pentru contabilitate, salarizare și administrarea contului, ca întrebarea ta să ajungă direct la omul potrivit.
Îți faci bugetul pe 2027 luna asta? Deschide rapoartele de cash flow și de sume neîncasate și scrie-i expertului tău contabil în Connect. Nu lucrezi încă cu Keez? Vezi ce include contabilitatea online cu expert contabil.
Întrebări frecvente despre buget firmă mică
Cu ce încep un buget firmă mică pe 2027?
Cu extrasele de cont din ultimele trei luni. Din ele scoți când plătesc, de fapt, clienții și ce plăți ai în fiecare săptămână, apoi le treci în tabelul pe 12 săptămâni.
Cât de des actualizez tabelul pe 12 săptămâni?
O dată pe săptămână, în aceeași zi. Așa vezi cu o lună înainte săptămâna care iese pe minus.
Cât trebuie să am în rezerva de siguranță?
Cât să acopere cheltuielile fixe obligatorii pe trei până la șase luni: salarii, chirie, utilități, taxe de bază. O construiești treptat, din încasări.
Când merită un credit pentru firmă?
Când banii merg în echipamente sau investiții care aduc direct venituri și din care se plătește rata. Pentru cheltuieli zilnice, ca salariile sau chiria, nu.
Pot cere bani în plus unui client care plătește cu întârziere?
Da, dacă clientul e o firmă sau o instituție publică. Legea îți dă dreptul la 40 de euro, în lei la cursul din ziua plății, ca despăgubire minimă, pe lângă dobânda penalizatoare.
Cât aloc pentru marketing într-o firmă mică?
Între 5% și 10% din încasări, constant. Oprești orice reclamă care aduce click-uri fără vânzări.
Ce date pun într-un asistent AI când îmi fac bugetul?
Sume și categorii de încasări și plăți. Fără nume de clienți și fără datele personale ale angajaților.
Referințe legale
Legea nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante, art. 10.
OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești.
Acest articol are scop informativ și nu ține loc de consultanță juridică, fiscală sau financiară.
