< Înapoi la Glosar
Ce este un sediu permanent și de ce trebuie să te intereseze?
Un sediu permanent nu e doar o formulare juridică abstractă – e un concept fiscal esențial, cu impact direct asupra obligațiilor tale dacă reprezinți o firmă nerezidentă activă în România.
Problema apare atunci când o companie străină începe să desfășoare activități economice aici, dar nu realizează că trebuie să declare un sediu permanent și să plătească impozite ca un contribuabil local. Această neînțelegere poate duce la controale, penalități și costuri neprevăzute.
În acest articol din Glosarul Keez, afli:
- ce înseamnă exact sediu permanent;
- când apare obligația de a-l declara;
- ce implicații fiscale are pentru o firmă nerezidentă.
Ce înseamnă, concret, un sediu permanent?
Ai un punct de lucru stabil în România prin care desfășori o activitate economică? Atunci e posibil să ai, legal, un sediu permanent – chiar dacă nu ai înregistrat încă unul oficial.
Conform Codului Fiscal (Legea 227/2015), un sediu permanent este definit ca „un loc fix de afaceri” folosit de un nerezident pentru a derula activitate economică în România. Activitatea poate fi:
- integrală sau parțială;
- realizată direct de compania-mamă;
- sau prin intermediul unui agent dependent (de exemplu, un reprezentant local care acționează în numele firmei străine).
Atenție: Nu contează dacă firma nerezidentă are sau nu o entitate juridică românească. Dacă există activitate desfășurată constant de pe teritoriul României, autoritățile pot considera că există un sediu permanent – și pot cere plata impozitelor.
Ce obligații fiscale apar odată cu un sediu permanent?
Odată ce ai un sediu permanent în România, nu mai ești „doar un nerezident”. Devii, din punct de vedere fiscal, un contribuabil local, cu toate obligațiile care vin la pachet.
Implicațiile fiscale principale sunt:
- plata impozitului pe profit, aplicat la veniturile atribuibile sediului permanent;
- respectarea regulilor contabile românești;
- declararea și plata impozitelor conform legislației locale, inclusiv depunerea declarației D406 (SAF-T), dacă este cazul.
Pentru a stabili ce parte din veniturile totale ale companiei se atribuie sediului permanent din România, trebuie făcută o analiză funcțională și factuală detaliată. Aceasta presupune:
- identificarea activităților economice desfășurate efectiv în România;
- delimitarea clară între sediul permanent și restul organizației;
- aplicarea principiului valorii de piață pentru tranzacțiile interne dintre sediu și compania-mamă.
Cum se determină profitul atribuibil unui sediu permanent?
Determinarea profitului nu e o estimare „din ochi”. Este un proces tehnic riguros, cerut de legislația fiscală și de regulile internaționale (OECD), pentru a evita dubla impunere și pentru a asigura tratament echitabil între companiile rezidente și cele nerezidente.
Iată ce presupune acest proces:
- realizarea unei analize funcționale: ce face efectiv sediul permanent? Ce resurse folosește? Ce riscuri își asumă?
- analiză factuală: ce documente și dovezi există pentru a demonstra activitatea desfășurată?
- aplicarea prețurilor de transfer: se tratează sediul permanent ca și cum ar fi o entitate separată, care „cumpără” și „vinde” către compania-mamă la prețuri de piață.
Beneficiul acestui proces este clar: o delimitare fiscală corectă și apărare solidă în fața autorităților în cazul unui control ANAF.
De ce e important să înțelegi conceptul de sediu permanent?
Pentru o companie nerezidentă care intră pe piața românească, nedeclararea sediului permanent nu înseamnă automat „economii fiscale”. Dimpotrivă, e o sursă frecventă de probleme în controalele fiscale și poate duce la impuneri retroactive, penalități și chiar litigii.
3 lucruri esențiale pe care trebuie să le știi:
- Dacă ai un birou, un depozit sau un agent permanent în România – e posibil să ai obligația fiscală de sediu permanent;
- Chiar și activitățile online sau remote pot intra în această categorie, în anumite condiții;
- ANAF analizează în profunzime activitatea, nu doar forma juridică.
Evită neclaritățile și consultă-te cu un expert contabil de la Keez pentru o evaluare corectă. O singură omisiune poate atrage consecințe semnificative.
Concluzie: Sediul permanent nu e doar o formalitate – e un punct fiscal critic
Înțelegerea corectă a conceptului de sediu permanent face diferența între o extindere sănătoasă și una vulnerabilă fiscal. Dacă reprezinți o companie străină cu activitate în România, verifică atent dacă nu ai obligații fiscale neîndeplinite.
Ce urmează?
Discută cu un contabil Keez pentru a analiza situația firmei tale. Nu lăsa aspectele fiscale la voia întâmplării – în joc sunt nu doar bani, ci și reputația companiei.